Tu esti litera mea stacojie,infierata in suflet, adanc,
sa ramai acolo, pe vecie. Sa nu pot sa uit.
Esti miere si venin, care imi curg in vene laolalta, putin, cate putin. Gustul dulce-amar al neuitarii.
Tu esti litera mea stacojie, infierata pe umarul stang,
Intr-un ceas blestemat, de nebunie. Si eu, pe umarul cui sa mai plang?
Miere si venin. Sa ma omori putin, cate putin. Miere si venin curg lalolalta,
gustul dulce-amar al nepasarii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu