"Va trebui sa inoti pana la mal sub cerul vanat de frig!" mi-a spus. Si-am inotat, si malul era tot mai departe, atat de departe ca viata se auzea ca un ecou al bratelor mele lovind apa.
"Esti slaaaba!", mi-a strigat de pe malul de unde am plecat, dar tot ecou era. Ecou in fata, ecou in spate, eu la mijloc inotand.
Apa e rece, sub cerul vanat de frig, dar eu inot mai departe, fiindca toate apele au mal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu