daca incepusem vara plina de optimism si bucurie in suflet, pana la finalul ei si-a dat si optimismul meu obstescul sfasit. In ultima vreme m-am tot gandit despre ce sa scriu, pentru ca mi se intampla foarte multe lucruri, multe deodata, si bune si rele, si nu prea am timp sa ma dezmeticesc intre evenimente. Si totusi, o stare generala ramane:un amestec de furie, frustrare,nedumerire si de ce nu, neputinta. Furie, pentru ca vad ca lumea a luat-o razna, nu mai are nimeni nici umbra de respect si de bun simt, indiferent de situatie.
Frustrare, pentru ca nu pot schimba nimic , nici macar pentru mine, si nu am posibilitata nici macar sa-mi indeplinesc cel mai mare vis, acela de a termina de inregistrat un abum muzical(poate toamna asta). Neputinta pentru ca nu pot face nimic pentru cei care au intr-adevar nevoie de ajutorul meu, sau mai bine spus nu pot face mai mult decat fac acum.
Cat despre nedumerire:ei bine, precum un copil naiv, ma tot minunez, unde au gasit oamenii izvoarul nesecat de rautate si salbaticie in care se scalda in ultima vreme.
Dati-mi voie sa ma opresc putin si sa ma minunez la faptul ca o "patroana" din Bucuresti s-a mirat, in fata mea, la ghiseu, de faptul ca un angajat de-al ei ar fi capabil sa-si stie propriul cont personal bancar, cand este "doar un simplu sofer"!!!!A rostit acest "doar un simplu sofer" cu o indignare atat de evidenta si de graitoare,ca si cum a fi sofer presupune sa fii un soi de ...nimic, incat nu m-am putut abtine sa n-o ironizez:" da, doamna, nu-i asa, soferii nu au si ei inteligenta, si nici drept la propria persoana..."
E incredibil, inadmisibil! Nu stiu cum as putea defini replica acestei femei,sau cum as numi-o pe ea, pentru ca parea a fi un om cat de cat inteligent. Din pacate s-a dovedit fi sub ceea ce considera ea ca este angajatul ei, simplul sofer.
Si nu e singura care gandeste asa. Am inceput sa imi fac probleme daca nu cumva intr-o zi am sa plec batuta de la serviciu, pentru ca am indraznit sa cer vreunui client buletinul.
Si a fost vara. Si lumea a venit la mare, in concediu, dar a parut ca toti au venit in concediu ca sa mai munceasaca putin, si eventual sa se razbune pe "astia de la mare", sa-si verse frustrarile pe noi, mai rau decat oricand.
In conditiile astea nu e de mirare ca, dupa ce suportam 5-6 oameni pe zi ca d-na mai sus menionata, ajungem la sfarsitul zilei sa nu mai putem lega 2 vorbe coerente, sa avem dureri de cap si sa ne stea mancarea in gat.
Sa se termine naibii si vara asta de cosmar, si mai departe, Dumnezeu cu mila...
PS: Vreau sa merg la Stufstock saptamana viitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu