viata vazuta printr-un balon de sapun

Oare cum o fi viata vazuta printr-un balon de sapun? Ati incercat vreodata sa o priviti asa? Oare se vede mai frumoasa? Mai curata? Mai colorata? Poate mai usoara si mai stralucitoare? Intrebarile astea au inceput sa-mi circule prin cap dupa ce am vazut pe internet niste fotografii facute prin baloane de sapun. Mi-a trecut prin cap gandul caraghios ca daca as trai intr-un balon de felul asta ar fi totul mai frumos.
Si totusi... baloanele de sapun au viata scurta. Prin ele realitatea se vede distorsionat, uneori ceva mai colorat si mai parfumat, e adevarat. Parfumul incantator si stralucirea luminii sparte in fasii de curcubeu da o senzatie atat de placuta incat, pentru o secunda, uiti de viata reala. Uiti de uraciune, de praful din ochi si din gura, de griji. In ultima vreme eu sar dintr-un balon in altul, cautand o realitate cat de cat mai frumoasa. Si da, uit ca baloanele de sapun au viata scurta, ca se sparg la cea mai mica adiere de vant, si ca atunci cand se sparg stropii imi sar in ochi, si ustura al dracu de tare. Nu ma invat minte niciodata. Sau poate ca ar trebui sa folosesc un sampon speacial, formula "no tears". Hmmm...
Unii spun ca nu cred in destin prestabilit de o divinitate mai presus de noi. Destinul ti-l faci singur. Bun, atunci. Inseamna ca ar trebui sa inventez propria reteta, pentru ca se pare ca am luat reteta gresita de undeva. Ceva nu se potriveste. Nu se coace cozonacul, si pace! De fapt, nici nu dospeste, dar sa se mai si coaca... Trebuie sa o iau mereu de la capat, trebuie mereu sa introduc altceva nou, dar inca nimic nu se potriveste.
Ca intr-un joc de puzzle in care niste piese au cazut sub masa, iar eu n-am observat. Sunt un soricel care alearga in gol intr-o roata de otel, alerg de curg apele de pe mine, degeaba. Fara tinta. Fara rezultate.
O fi cazul sa schimb reteta de tot? E o intrebare retorica , desigur. Divinitatea s-ar putea sa-mi spuna altceva pana la urma.
Intre timp, imi mai balacesc mainile in coca pe care m-am apucat s-o framant acum.

ultima pescuiala pe anul asta

Desi nu am un aparat foto performant, natura si ziua superba de duminica, 22 noiembrie, mi-au oferit un spectacol de lumina si culoare!




Fotografiile sunt facute in statiunea Venus. M-am gandit sa vi le arat si voua, ca sa va puteti bucura si voi de ceea ce am vazut eu ieri. Am avut o zi perfecta pentru incarcat bateriile, nu de alta, dar ne asteapta zile grele.
Restul de poze le gasiti pe flickr : www.flickr.com/photos/vrajy/

Banc electoral :D

O bătrânică se apropie de preşedintele comisiei de supraveghere, prezintă buletinul de identitate, ia ştampila şi buletinul de vot de pe masă, intră în cabina de vot. După 30 de secunde iese din cabină, uşor confuză. Se apropie de preşedintele comisiei şi îl întreabă uşor conspirativ: – Maică, "futu-vă-n gură" se scrie legat sau cu cratimă?

My feelings exactly!!! Babutza rulz!!

Urmaresc de dimineata canalele TV de stiri, si desi ma asteptam sa vad incercari de fraudare a alegerilor prezidentiale, nu ma pot abtine sa nu ma uimesc de tupeul fantastic al pseudopoliticienilor nostri, ca nu pot fi numiti politicieni in adevaratul sens al cuvantului, dar in acelasi timp si de prostia si lasitatea romanilor. Oameni buni, in cabina de vot nu te obliga nimeni, ABSOLUT NIMENI, sa pui stampila altfel decat iti doresti. In cabina nu intra nimeni cu tine sa vada ce ai facut tu pe bucata aia de hartie. Teoretic, puteai sa te si stergi la fund sau la nas cu ea, s-o impaturesti frumos, si s-o pui in urna!!!
Inca nu am auzit ca astia de plimba lumea de la o sectie la alta sa intre cu oamenii si in cabina de vot. In fine, sau poate nu stiu eu cum functioneaza treaba, si ce modalitati au pentru a verifica ce anume s-a votat.
De mers la vot ar TREBUI totusi sa MERGEM , TOTI CEI CARE AVEM DREPT DE VOT! De asta ni se garanteaza acest drept prin Constitutie. Constitutie pe care tot noi am votat-o acum cativa ani, pentru ca am avut libertatea s-o votam. Pentru libertatea asta acum 20 de ani au murit niste oameni. Acceptand sa ne lasam manipulati si tratati ca niste papusi de carpa, fara vointa, fara minte, ne p...m cu buna stiinta pe mormintele lor. Pe romaneste.

Inchei discursul asta pentru libertate cu o poezie scrisa acum 3 ani:

Martir

Ciuruit, invinetit si plin de zgarieturi,
Inca mai zambesti, aratandu-ti dintii insangerati.
Te pierzi intr-o incruntare de durere.
Inca astepti acea dulce eliberare, cea promisa,
Astepti sa-ti treaca rana din piept,
Gloantele sa se transforme in fluturi,
Plutind in jurul tau. Te pierzi in ganduri.
Furnicaturi iti trec prin degetele inclestate de furie…
Te-ndepartezi, infasurat in steag, in timp ce
fulgii de zapada se topesc pe obrajii plansi ai celor dragi.
Cei pentru care ai murit ieri, azi te-au uitat.

Atat azi. V-am pupat pe portofelul gol, si am plecat sa votez!

hi fa(iav) la chat

Eu mi-am pastrat contul de hi5, desi multi il considera o prostie. L-am pastrat pentru ca datorita hi5-ului m-am regasit cu oameni ale caror numere de tel nu le mai aveam, pe care nu-i mai vazusem de mult, si care candva mi-au fost vecini, prieteni, colegi, dar s-au mutat prin alte tari, orase, bla bla.
Insa trebuia ca intr-o buna zi sa primesc si o astfel de cerere "de prietenie" :D. De-a dreptul dragut, nu? Oamenii promit discretie totala, pentru Romania;)! N-o sa te vada in fundul gol decat o Europa intreaga! yey!!

culori

wrapped in metal, wrapped in ivy...

iedera e un adevarat spectacol toamna!

gheata

azi ma obseda rau de tot melodia asta.

muzul meu ( traducerea my muz)

Pentru cine nu reuseste sa desluseasca balbaiala mea in engleza, am tradus postul anterior, "my muz"
Uneori, in cautarea inspiratiei, imi intorc pasii catre camera roz, cu pereti roz, si-mi asez fundul amarat pe scaunul acela negru, de piele. Sunt acolo in pielea goala, si respir aerul fierbinte care-mi circula prin cap, si atunci iti aud vocea calda, care-mi sopteste ce sa scriu, ce sa cant.
Nu-ti fa griji, esti in siguranta in mine. Esti in siguranta, incuiat adanc, asemeni celei mai de pret comori pe care cineva o poate detine. Din cand in cand, te scot la lumina, doar sa te privesc, sa-mi reamintesc mie insami cum este sa fiu fericita, fie doar si pentru o secunda, cum este sa fiu eu, sa fiu intreaga. Am nevoie de secunda asta pentru a ma simti vie, pentru ca in intunericul in care traim, moartea miroase a superficialiate, si vreau ceva care sa fie adevar, macar pentru mine. Sufletul meu a stat contra mea, te-a infruntat si pe tine, si a dat de lumina. O lumina calda.
Asta e tot ce trebuie sa stii. Si sa mai stii ca nu-ti cer nimic in schimb. Ah, da…sa nu uit: nu sunt nici beata, nici pastilata cand scriu randurile astea…
… si nu mai sunt in camera roz. Sunt in camera mea, in pijamalele mele roz, cu starea mea de spirit violet, mainile care scriu durere… Iar o iau de la capat. Nu te mai ascunde. Nu ma mai apropii mai mult de atat.
Desi…inca te mai simt atingandu-ma, purtandu-ma departe...

gutuie

Galbena. Parfumata. A adunat in ea toata esenta toamnei. Incep rontai o bucata de gutuie, asteptandu-ma sa simt gustul dulce-acrisor, aspru, care sa-mi strepezesca dintii. Dar cum nimic nu e ce pare a fi, bucata mea de gutuie dupa care muream de pofta avea gust de ...usturoi. Mama folosise cutitul la maruntit usturoi pentru friptura, a uitat sa-l spele, si l-a pus la loc.:D misto.
Faza e ca atunci cand te duci la marea intalnire, te astepti ca el sa te ceara de nevasta, si cand crezi ca scoate inelul, el iti spune ca a fost promovat si se muta in alt oras. :P
Am fost prea dramatica, cu asa o comparatie? ei lasa, ca nu moare nimeni din asta.:))

my muz

Sometimes,when I'm searching for inspiration, I turn myself in time to the pink room,with pink walls, and I put my sorry ass in that black leather chair, bare naked. I breath the hot air in my mind, and then your warm voice whispers me what to write, what to sing. Don't worry, you're safe inside me. You're safe, locked deep,like the most precious treasure one can belong, and I get you out from time to time, just to look at you, to remind myself how it feels to be happy, only if just for a second, how it feels to be me, to be hole. I need that second to feel alive, cause in the darkness we live in, death smells like shallowness, and I want something that is true for me. The pink walls, in my pink dream, didn't made me feel shallow. My soul stand alone in front of me, in front of you, and I felt light. Warm light. This is what you need to know. And that I ask nothing from you. Oh, and I'm not drunk when I write this. Neither hi.
I'm not in the pink room. I'm in my room, in my pink pajamas and my purple state of mind, with my hands writing pain. Here I go again... Don't hide. I'm not coming closer than this, anymore. But "I still feel you, touching me, taking me".

today i let go

i write again today. i finally let it go. let go a part of my life. some painful one. can't help myself from saying this, because it's the best way to go forward. never go back again. never lick where i spit.
one shot, two shots, and up we go, "to the next whiskey bar", how the great Jim Morrison said. "this the end, beautiful friend, this is the end, my only friend, the end."

frig si muzici

Zilele astea frigul m-a tintuit nepermis de mult in casa. De fapt, si in casa este incredibil de frig, asa ca spre rusinea mea, am stat mai mult in pat, sub patura, si m-am holbat la tot felul jumatati de filme americane de doi bani. Simteam ca-mi paralizeaza degetele pe tastatura, asa ca m-am cam lipsit si de butonat( cu exceptia bloguitului, of course ;;), in schimb am tocit butoanele telecomenzii, din disperare ca nu am ce urmari la tv. De doua ori m-am imbracat sa ies pana in oras, dar m-am razgadit rapid, dupa o privire scurta pe fereastra:D.
Normal n-ar trebui ca cele cateva grade de afara sa ma afecteze asa tare, dar schimbarile astea bruste de temperatura mi-au dat organismul peste cap rau de tot. Inca nu m-am adaptat cu vantul asta rece, si mi-a intrat frigul in oase rau de tot. Si uite asa, imi dau seama ca am inca un motiv sa ma oftic pentru ca el nu e aici: n-are cine sa-mi tina de cald, domnule!!;)
Daca trupul fizic sufera de frig, m-am gandit sa-mi incalzesc macar sufletul cu ceva, si m-am apucat de cotrobait prin arhiva de CD-uri, pe net, prin calculator, si mi-am incropit un playlist.
Cap de lista Tori Amos cu noul album, "ABNORMALLY ATTRACTED TO SIN". Un album excelent, din punctul meu de vedere. Tori e aceeasi femeie fragila si in acelasi timp plina de forta, extraodinar de expresiva si de actuala.
Ce imi place mie la Tori Amos este felul in care canta: iti sopteste la ureche cu aer inocento-cinic ceea alte trupe s-ar apuca sa-ti urle in fata pe ritmuri salbatice si distors de chitara electrica. Melodia curge, iar textul se strecoara printre sunete: daca il intelegi, bine, daca nu...ghinion!:D Cel mai mult imi plac piesele "Welcome to England","Strong black vine","Flavor"(You must pick a side/Will you choose fear?/
Will you choose love?"), "Not Dying Today","Courtain call", "Police me", "Abnormally attracted to sin", "Ophelia" . Frumos de tot! Acum astept sa vad ce-i cu noul material, "Midwinter graces". Pana atunci, raman "anormal atrasa de pacat";).
In afara de Tori,am pus si niste Michael Jackson. Si nu pentru ca a murit si e iar la moda sa-l asculti, ci pentru ca eu il ascultam si inainte sa moara. Inca erau prezente in playlist-ul meu "Dirty Diana", "Give in to me" sau " Liberian girl" . Mi se pareau niste melodii incredibil de sexy, si visam in secret, in adolescenta,sa devin un soi de "dirty Diana", sfaramatoare de inimi. Na, am zis-o! Laugh your asses of!:P
Pe linga Michael am considerat ca merge si niste Kaki King, cu albumul "Dreaming of revenge", si, ca sa inchei lista, am adaugat si niste Glen Hansard si Marketa Irglova, cu piesele de pe coloana sonora a filmului meu preferat, "Once".
Cum toate piesele astea merg asezonate cu un ceai de scortisoara si lamaie, cu un strop de miere, ma duc sa-mi fac un ceai, sa-mi incalzesc si trupul. Nu de alta, dar pana saptamana viitoare cand ajunge iubitul la mine... ehe... mai e muulta muzica de ascultat.:))